Copiilor mei, de Paște

Copil iubit,

Suflet al sufletului meu,

De Paște îmi doresc

Să-ți dăruiesc

O poveste ce trebuie pusă

Mai presus de toate poveștile.

 

 

Este povestea lui Iisus,

Cel ce pentru noi, oamenii,

Pe cruce s-a pus,

Astfel cerând iertare

Tatălui Ceresc, lui Dumnezeu, pe care

Oamenii l-au înfuriat:

Pentru că au mințit, pentru că au furat

Și s-au lovit, și s-au certat.

 

 

Copil iubit,

Suflet al sufletului meu,

Cel ce simți că mai presus de tot

E Dumnezeu,

Te rog, nicicând nu uita

Că Paștele are povestea sa.

Și, dincolo de vitrine

De ouă pline,

Vezi Iubirea divină,

Crede-n Lumină

Și mulțumește-I ne-ncetat

Lui Iisus, care penru noi

S-a răstignit, a murit și-a-nviat!

S-avem o zi frumoasă!

S-avem o zi frumoasă!

Azi să întinerim

La fiecare zâmbet

Pe care îl primim!

 

S-avem în suflet pace!

Să nu uităm: mereu,

În fiecare clipă,

Stă ascuns Dumnezeu.

 

Să mulțumim că drumul

Ne e pecetluit

De Sus, și fiecare

Dintre noi e iubit.

 

S-avem o zi frumoasă!

S-arătăm că iubim

Prin fiecare zâmbet

Pe care-l dăruim!

 

Copilul, de Paşte

-Doamne, vine Paştele

Şi aş vrea să fiu mai bun.

Ce ar trebui să fac,

Ce ar trebui să spun?

 

-Zi de zi, micuţul Meu,

Tu să spui o rugăciune.

Sufleţelul e mai bun

Când stă aproape de Mine!

 

Şi să nu uiţi de iubire,

Că ea naşte bunătate:

Să presari mereu iubire

Pe ce faci, ce spui- pe toate!

 

Rugăciunea

 

Un copil stă în genunchi,
Cu mânuţele-mpreună:
“Doamne, vreau să-ţi mulţumesc
Pentru că eşti lângă mine!

 

Sănătate şi iubire
În familia mea ai pus
Şi sunt foarte fericit!
Asta-i tot ce am de spus…”

Doamne, mă întreb…

Doamne, mă întreb

Câte suflețele

Acum n-au mâncare,

Câte dintre ele

 

Ingheață, că n-au

Nici foc, nici lumină?

Nici o vorbă bună

De unde să vină?

 

Te rog, astă seară,

Și mâine, și-apoi,

Gândul bun, căldura

Ce vin de la noi-

 

Cei care prin gând

Incearcă s-aline-

Dă-le lor! Tu, Doamne,

Fă să fie bine!